Puncte de vedere dincolo de spini. Avem sau nu?

Puncte de vedere, toată lumea are. Și sunt foarte ok atâta timp cât nu se transformă în spini. Restul… puncte puncte. Ce se află între ele, parcă nu-i așa deranjant dacă se vorbește cu blândețe și cu dorința de a da un sfat bun. Poate fi important ce spunem doar dacă învățăm cum să spunem. Altfel sunt răutăți gratuite. Cuvinte goale ce împung și atât. Asta vrem?

Dacă scopul nu e de a ajuta pe cineva, ce rost ar mai avea să ne consumăm energia? Care este motivul pentru care spunem ce spunem? Facem asta pentru noi, pentru ego, sau pentru cei care intră în contact cu noi? Ne simțim mai siguri când descurajăm, înjosim, sau judecăm dur pe cineva?

Dacă vrem să ajutăm, să fim atenți! Nu toată lumea funcționează pe principiul psihologiei inverse. Și s-ar putea ca persoana pe care o „certăm”, să ia de bune reproșurile și să se închidă mult apoi. Oare cum poate privi cineva dincolo de niște puncte de vedere spinoase și să vadă „binele” pe care vrem să i-l facem? Poate doar dacă ar fi un om ambițios și ar vrea să demonstreze că ne înșelăm. Atunci da, ar face schimbări. Altfel s-ar putea să îl împingem și mai mult în greșeli și suferință. Iar noi nu știm ce presupune suferința altcuiva. Chiar dacă gândim că totul e o alegere personală în viață.

În jur, se spun multe puncte de vedere fără să fie cerute.

Asta că tot vorbeam despre greșeli. Dar treaba cu ele e relativă, oricum. În schimb cu răutatea… O vedem zi de zi. În lucruri mici și în lucruri mari. Și nu ne place. Cu toate că și noi contribuim la rău. Și noi ne scoatem ghieruțele și împungem pe cei din jur. Ne simțim îndreptățiți să facem așa. Spunem că astfel ne apărăm. Dar când și alții fac la fel, se schimbă treaba.

Dacă nimeni nu ar mai simți nevoia să se apere, cum ar fi oare? Cum ar arăta lumea doar cu flori, fără spini? Sau cu spini care nu înțeapă. Ar fi posibil? Eu cred că da.

La fel ca o floare, și omul și-a fabricat spini pentru a se apăra. Pentru că are de cine. Altfel nu și-ar activa scutul. Corect?

Nu ne place să ni se impună puncte de vedere străine. Suntem deranjați când cineva ne critică și nu pare să o facă având intenții bune. Bineînțeles că din orice putem extrage esența. Dar de ce să nu spunem clar și frumos ce considerăm, fără a blama și fără a arăta cu degetul spre cineva?

Felul cum spunem anumite puncte de vedere, face diferența. Mai ales în cazul cuiva care nu știe cum să aleagă să nu se lase afectat de vorbe. Trebuie să înțelegem că nu toți oamenii privesc dincolo de aparențe. Și nu toți iau binele din orice rău.

E ușor să vorbim dur, să fim acizi, dar nu e plăcut pentru cine primește cuvintele în felul acesta. Așa că poate ar trebui să învățăm să fim blânzi cu tot ce ne înconjoară. Și să nu uităm că deși toți avem puncte de vedere diferite, toți suntem la fel în esență și căutăm aceleași stări de bine și de frumos în suflet.

18 thoughts on “Puncte de vedere dincolo de spini. Avem sau nu?

  1. Romanul e nascut filozof si mai ales e pregatit din fasa sa isi dea cu parerea. Problema e ca putini stiu sa empatizeze si sa se puna in situatia celui criticat.

  2. Am invatat sa ma port cu oamenii exact cum mi-ar placea sa se poarte ei cu mine. Uneori imi vine sa ii strang de gat, dar diplomatia nu ma lasa.
    Frumos articol, imi place mult cum scrii si ce subiecte abordezi.

  3. E un lucru specific romanilor, as putea spune. Si mai sunt si multe altele, ca, de exemplju, obsesia de a fi slaba/bine imbracata, chestii care n-au importanta, de fapt. Important e omul din tine, nu cum arati, dar asta o traiesti in alte tari, nu pe la noi. Si, revenind, omul din noi uneori – la altii, mereu – simte nevoia sa se auto-situeze mai sus decat altul, aruncand cu noroi in el, asa, de pomana, doar pentru ca se simte bine dupa aia cel care a aruncat…

  4. Cum se spunea “nu oricine te baga in rahat iti vrea raul si nu oricine te scoate din rahat iti vrea binele”..era o poanta cu o vrabiuta inghetata vine o vaca se balega pe ea si se dezmeticeste, dar o vede vulpea si o mananca…cam asa si cu parerile spuse persoanelor care nu -ti sunt cerute…

  5. Eu incerc sa mi spun parerile doar atunci cand sunt cerute si vad ca mi se permite si intr un mod cat mai politicos care sa nu afecteze persoana din fata mea, pentru ca ma gandesc la randul meu ca nici mie nu mi ar place sa mi se zica lucrurile intr un mod acid, ce dai, aia primesti, nu?

  6. Nu sunt genul care sa isi spuna punctul de vedere in privinta altor persoane, doar daca mi se cere parerea.

  7. chiar daca iti spui punctul de vedere, spune-o ca si cum ar fi doar o parere, fara ura si rautate, fara sa impui asta. mi-e urat rau daca cineva face asa… prefer sa-si tina ideile pentru el

Lasă-mi un comentariu