De bine nu fuge nimeni, doar de prea mult bine, așa-i?

De bine a plecat. S-a săturat de prea mult bine și s-a făcut nevăzut/ă. Ce fraier/ă! Păi nu avea persoana asta acasă tot ce-i trebuia? Ce voia mai mult?

Dar poate că nu voia mai mult, poate voia doar altceva. Mai simplu și mai puțin chiar. Aproape gratis, dacă nu luăm în seamă costul timpului ireversibil.

Ai crezut probabil că ai oferit tot. Însă te-ai gândit că lipsea ceva? Că poate având tot, nu avea de fapt ce își dorea cel mai mult să aibă?

Hai să fim sinceri! Pleacă cineva de unde îi este bine? Tu ai pleca de bine de undeva?

Pleci de bine doar atunci când acesta e fals. Sau dacă nu e și al tău. Uneori o faci târziu. Știu că atunci când iubești, lupți până la ultima picătură ce dă peste pahar. Și poate ceva în plus. Dar când deja nu se mai poate, pleci. Unii pleacă de tot.

Alții pleacă în ei înșiși până ce tristețea îi termină de tot. Însă, într-un fel sau altul, mereu pleci. Chiar dacă te minți că ești încă acolo. Și nu, nu de prea mult bine pleci. Nimeni nu pleacă de bine, să fim serioși!

Dacă avem curajul să plecăm la timp, putem găsi fericirea. Știi cum e ea uneori? Ca un câmp cu multe flori. Trebuie doar să culegem ceea ce ne face sufletul să zâmbească. Sigur că unde sunt flori frumoase, mai sunt și spini. Și durează ceva până învățăm să ne ferim de înțepăturile lor.

Dar nu e frumos că putem alege ce ne place să mirosim și să trăim? De ce ne-am mulțumi doar cu spinii. Sau mai rău, cu flori de plastic? Nu avem de ce să facem asta! Chiar dacă dăm florile cu parfum și ele imită perfect realitatea, nu sunt decât lucruri din plastic. Umplu golul doar aparent. Și de asta nu țin unele iubiri. De asta pleacă oamenii: de bine. De prea mult bine ce nu le aparține.

Cum să fugim de bine? Cine ar face asta? De bine rămâi, nu pleci!

20 thoughts on “De bine nu fuge nimeni, doar de prea mult bine, așa-i?

  1. Binele asta e relativ. Eu pot crede ca tie iti e bine dar privit din afara, din locul in care eu sunt. Nimeni insa nu traieste in locul tau, in viata ta. Asa ca binele doar tu singur il poti evalua.

  2. Gura satului (cum se spune) e fara oprire. Nimeni nu stie cu adevarat ce se intampla intr-o relatie. Cu siguranta, oamenii au asteptari diferite si nimeni nu pleaca de unde le e bine, ci pleaca daca ceva nu corespunde cu acele asteptari.

  3. Asa este, nu fuge nimeni de bine, decat daca nu e binele pe care si-l doreste. Chiar citesc acum o carte in care este vorba despre o femeie care isi paraseste sotul pentru ca e plictisitor si nu-l mai iubeste, chiar daca cei din jur considera ca ea are totul.

  4. Așa articol profund nu am mai citit de mult. E trist, dar adevărat ce spui tu acolo. Uneori golul din nou nu îl umple nimeni și în fuga noastră nu facem decât să-l mărim.

  5. Uneori din exterior totul pare perfect. E greu pentru cei din afara sa inteleaga de ce unii oameni decid sa plece.
    Eu ii inteleg si ii sustin pe cei care isi doresc sa aiba o viata noua.

  6. Cateodata se mai intampla sa pleci si din prostie, iti mai ia ochii o floare care se intoarce dupa tine mai rau ca floarea soarelui si crezi ca ai apucat pe Dumnezeu de-un picior, dar cand o culegi vezi ca n-are miros, n-are culoare.

Puteți lăsa comentarii prin email, Facebook, Twitter ori WordPress