Visul american este un clișeu atât de vechi încât… are nevoie de oameni noi. De noi adică. Altfel nu ar mai ține. Nici dorința, nici conceptul. Fiindcă e o dorință de împlinit acolo.
Cine nu și-ar dori să iasă dintre visuri, să zboare printre nori și să ajungă direct pe meleaguri americănești? Exact în țara tuturor posibilităților. De-aia e și așa renumită. Că în America totul se poate.
Ei, dar până acolo… – poate gândești. Dar să știi că și din România putem visa departe. Iar visurile se împlinesc, dacă ne dorim asta destul de mult. Și nu știu tu, dar eu aș vrea, măcar o dată în viață, să vizitez SUA.
Cu toate că am trecut de perioada studenției și nu mai pot prinde acum programul work and travel, dar aș putea profita măcar de CND Vacanțe Speciale, nu? Dacă tot am planuri de ducă. Și știi unde m-aș duce? Taman în Honolulu. Însă la propriu.
Ce, nu știi unde e? În Hawaii, dragă. Acolo e Honolulu și acolo aș vrea eu să-mi trăiesc visul american. Să stau pe plajă, frumos, sub umbreluță, să beau un cocktail delicios, apoi să fac băi de mare. E, așa-i că sună într-un mare fel? Asta fără să mai zic de toate acele fructe exotice delicioase. Meniul vegetarian e pe val acolo și m-aș potrivi de minune cu el.
Știu, deja visez cam mult cu ochii deschiși. Iar acum că mă gândesc așa, parcă îmi pare și rău puțin că situația nu e altfel. Și că nu mai sunt studentă. Că dacă aș fi (la zi, nu oricum), aș putea și eu să mă înscriu la Work and Travel Vacanțe Speciale.
Chiar ar fi o experiență interesantă. Aș combina utilul cu plăcutul. Aș munci și sigur aș ajunge într-o destinație specială să fac asta. Pe alese, nu la întâmplare. Astfel aș putea și să vizitez și să-mi fac prieteni de peste tot, să perfecționez limba și multe altele.
Joburile fiind diverse, aș avea de unde alege. De pildă aș putea prinde un job work and travel de 4 luni, din care 3 să lucrez și una să mă distrez. Un job în New York, precum Hotel Worker, mi-ar da ocazia să mă dezvolt, să cunosc oamenii și cultura americană și nu numai. Plus că aș câștiga bani și m-aș familiariza cu aerul new yorkez. Sigur că nu e ăsta singurul job disponibil. Adică no, vorbim de State aici, nu?
Dar să revin la Honolulu, că eu acolo mi-aș dori să ajung. La numai 3.700 km de Statele Unite continentale. Și așa, când ar mai zice vreo persoană că se duce în Honolulu, eu să zâmbesc ușor răutăcios și să-i zic: „băi, eu nu m-aș duce, că am mai fost odată și mai las loc și altora să-și trăiască visul american.” Apoi aș trimite omul să pună burta pe carte, să devină student la zi și să-și ia un work and travel pe cap, să vadă ce fain e. Sau dacă are copii studenți, să-i trimită, dom’ne, la schimb de experiență! Nu să-i țină aiurea, acasă, toată vara.
Articol scris pentru SuperBlog 2017 – proba 18
Vreau si eu sa traiesc visul tau American.Suna bine !
Nu stiu de ce, dar nu sunt atrasa foarte tare de USA, o am pe sora-mea acolo….de 20 de ani si inca nu am ajuns, succes la concurs 🙂
Multi au profitat de acest program, si au reusit sa imbine utilul cu placutul.
Nu am participat cand eram studenta si imi pare rau de tot. Am avut un coleg care a plecat la munca pe perioada verii si s-a intors schimbat complet, a avut parte de o experienta interesanta care l-a maturizat si l-a facut sa inteleaga ca viata e complet diferita acolo comparativ cu ce e aici.
La noi e mai mult o gluma asta cu Honolulu dar prin Work and travel chiar poate deveni realitate. Pacat ca nu mai am anii pentru programe studentesti.
Vreau și eu să merg în America! Poate voi reuși într-o zi!
Am avut colegi de facultate plecați și s-au întors schimbați de acolo. În bine, bineînțeles. E o experiență unică ce ar trebui trăită de oricine.
De fapt tu vrei sa vizitezi cam singurul loc in care se afla etnia americana neaosa, in restul tarii sunt urmasii emigrantilor ultimelor cinci secole.
Ar fi un vis devenit realitate sa ajung in America.
Sper ca nepoata mea sa ajunga acolo, e primul an la facultate si poate visul ei sa devina realitate.
mi-ar placea o vizita de o saptamana sa vad cat mai multe, dar cred ca nu as dori sa locuiesc acolo!
Am cateva rude in America si sper ca intr-o zi sa ajung si eu acolo! Programul este foarte bun pentru studenti, chiar l-as recomanda.
Ne vedem in State! :))
E adevarat, si la noi se poate, dar nu oricum. Acolo, zice-se, poti pleca de jos si sa ajungi foarte sus, doar prin propriile forte. De aceea visul american este ce este. La noi… daca n-ai proptele, nu ajungi nicaieri, ca handicapatii….
Eu cred că și la noi se poate! Prin muncă și determinare, se poate. Am și exemple vii. Totuși, nu înțeleg comparația „ca handicapații…”, mi se pare o sintagmă defăimătoare. Sper că nu asta s-a intenționat! Oricum, persoanele cu handicap reușesc destule să facă și sunt mulți care se descurcă de unii singuri, fără proptele. Plus că eu cred că numai cine nu vrea nu muncește, mai ales în cazul în care oamenii sunt sănătoși.
Buna ideea cu trimisul copiilor acolo in loc de a-i tine acasa 🙂