Adulți fiind, consider că ne putem autoeduca și dezvolta așa cum ne dorim. Însă pentru a ne dori să fim valoroși în societate și nu doar „scumpi”, bunele maniere nu trebuie să ne lipsească. Asta în primul rând! În funcție… Citește totBunele maniere învățate în cei șapte ani de acasă
Am un pisic. Cred că știați deja. Ce n-ați aflat până acum e că pisicul meu nu știe. Nu știe ce se află afară. N-are habar ce se întâmplă în lumea pisicilor, fiindcă nu le prea cunoaște. Decât din auzite… Citește totPisicul meu nu știe, dar eu știu că așa trebuie să fie
Plouă. Și da, e trecut de ora nouă. Cu toate că ceasul s-a schimbat. Chiar și cel biologic. Însă nimeni nu-l fură. Doar îl ia apa deseori. Adică intră la apă pe dinăuntru. Organismul, nu ceasul propriu-zis. Acela ticăie continuu… Citește totApa de la fântâna urșilor – după ce am pățit, nu mai plec așa de acasă
De bine a plecat. S-a săturat de prea mult bine și s-a făcut nevăzut/ă. Ce fraier/ă! Păi nu avea persoana asta acasă tot ce-i trebuia? Ce voia mai mult? Dar poate că nu voia mai mult, poate voia doar altceva…. Citește totDe bine nu fuge nimeni, doar de prea mult bine, așa-i?
S-a trezit târziu și tot mai stătea în pat. Țintea tavanul cu privirea, dar parcă fără țintă. Privea fix în timp ce razele soarelui pătrunseseră deja prin fereastra camerei sale și îi mângâiau blând chipul. Visa cu ochii deschiși și… Citește totVisa și visul n-a speriat-o, deși de groază îi părea
