Sub Toc

Crăciunul este peste tot: în magazine, pe străzi, pe rețelele sociale… Şi în gândurile celor care nu contenesc să cânte colinde de la 1 decembrie. 

În timp ce unii se pierd în magia luminițelor și a bradului împodobit, eu mă întreb: de ce aș vrea să sărbătoresc Crăciunul?

Stresul și agitația sunt primele motive. Crăciunul presupune cumpărături, planificarea meselor, decorarea casei și găsirea cadoului perfect pentru oameni care par să aibă deja tot ce le trebuie. Dacă ideea de a alerga prin magazinele pline de lume în timp ce mimezi un zâmbet festiv nu sună tentant, probabil suntem pe aceeași lungime de undă.

Mesele tradiționale sunt următorul motiv major. Pentru mulți, sărbătoarea înseamnă fripturi, cozonaci cu unt și ouă, sarmale cu carne. Pentru mine, ca vegană, aceste obiceiuri vin la pachet cu disconfort moral. Nu e vorba de a judeca pe nimeni (fiecare are dreptul la alegerile lui), ci de a-mi păstra integritatea. Participarea la astfel de mese ar fi ca și cum aș purta o mască care nu mi se potrivește.

Tradițiile vechi adaugă un alt strat de „distanță” față de sărbătoare. Puțini știu că data de 25 decembrie nu a fost aleasă pentru că ar fi fost ziua reală a nașterii lui Iisus Hristos. Această dată a fost adoptată în secolul IV pentru a suprapune Crăciunul peste sărbătorile păgâne ale Nașterii Soarelui (Sol Invictus). Deci, în timp ce ne gândim la Moș Crăciun și cadouri, putem să ne amintim că originile acestei sărbători au legături cu cultul solar. Și cu ritualuri ale naturii (nimic de speriat, doar un fapt istoric care pune pe gânduri).

Presiunea socială nu e deloc de ignorat. Dacă nu participi la petreceri, dacă nu trimiți felicitări și nu îți pui luminițe pe casă, lumea te privește ciudat. Crăciunul pare mai mult despre cum să impresionezi decât despre ce simți cu adevărat. Și sincer, eu prefer momente autentice, nu scenarii dictate de tradiție.

Crăciunul, între luminițe, mâncăruri și colinde, mai degrabă test de răbdare și valori

Pe lângă toate acestea, aspectul etic al sărbătorii este important. Multe tradiții implică consum de animale și produse de origine animală. Iar pentru cineva care respectă viața în toate formele ei, aceste ritualuri devin greu de acceptat. Și din nou, nu judec pe nimeni – doar că eu aleg să respect valorile mele tot anul, nu doar când e festivitate.

În concluzie, Crăciunul nu este potrivit pentru mine: stresul, tradițiile incongruente cu valorile mele și presiunea socială îl fac mai greu de îndurat decât plăcut. Prefer să-mi petrec timpul altfel: poate la un film sau ignorând pentru câteva zile avalanșa de luminițe și colinde. Crăciunul nu trebuie să fie universal obligatoriu; fiecare poate alege ce îi aduce bucurie fără să rănească pe nimeni și fără să se trădeze pe sine.