Dumnezeu și ființa umană: Omul fără Dumnezeu, e ca un drum pustiu

Obișnuiam să cred că toată lumea este bună și credincioasă și de câte ori vedeam sau auzeam ceva rău, îmi ziceam: „Dacă mi s-ar întâmpla mie, aș începe să vorbesc despre Dumnezeu și omul cu răul s-ar opri și s-ar întoarce la credință și bunătate”. 

Căutam să văd doar binele în orice şi recunosc, încă nu m-am lecuit de această „naivitate”, chiar dacă sunt un pic mai atentă acum. – Pentru că în timp mi-am dat seama că lucrurile nu sunt atât de simple cum credeam eu în copilărie și că
oamenii nu se schimbă ușor. Din contră, oamenii și-au pierdut credința,
sau nici nu au avut-o. Se pare că e mult mai simplu să faci ce vrei, 
fără păreri de rău și fără scop neapărat sau responsabilitate.

Un pic ciudat e faptul că atunci când se întâmplă ceva „nedrept” în viata cuiva,
Dumnezeu există și chiar e vinovat pentru toate lucrurile negative, dar în rest, nu e nevoie de El, lumea se descurcă şi fără un „Zeu inventat” de naivii slabi de Înger.

Pentru mine un lucru e clar: Răul din viața noastră e de fapt absenţa lui Dumnezeu și e permis ca o consecință a propriilor alegeri, de multe ori, greșite.
Revenind: Da, acum știu că oamenii nu se schimbă ușor, dar asta pentru că ei nu
vor, ei nu-L caută pe Dumnezeu și astfel e normal să facă rău altor
oameni și nici ei să nu aibă parte de bine prea mult timp. 

Într-adevăr, de multe ori oamenii răi au parte de bine, dar asta pentru că au râul de partea lor și sunt deja pierduți fără să realizeze măcar. 

În acelaşi timp, oamenii buni au parte de lucruri rele, dar asta pentru că aşa pot deveni şi mai buni, mai puternici şi mai credincioşi.

Dacă nu ar fi şi rău, cum am putea aprecia binele şi mai ales, cum ne-am putea ajuta între noi, dacă nimeni nu ar mai avea nevoie de nimeni?
Dumnezeu e bun, dar e și drept! Mai devreme sau mai târziu, toate faptele își vor primi răsplata după merit. 

19 thoughts on “Dumnezeu și ființa umană: Omul fără Dumnezeu, e ca un drum pustiu

  1. Si eu cred in judecta divina si tocmai de aceea nu ma complic sa fac dreptate sau sa incerc din rasputeri sa-i arat cuiva ca greseste. Atunci cand il ai pe Dumnezeu in suflet vezi partea plina a paharului si te ramai surprins de grija pe care El ti-o poarta 🙂

  2. E un subiect foarte vast, cred ca nu i-am da de cap chiar daca am vorbi la nesfarsit. Putem doar sa avem pareri, cred eu. Nu stiu daca cineva isi propune cu tot dinadinsul sa faca rau. Poate de multe ori si noi facem un rau si culmea ironiei, incercand de fapt sa facem bine. Si iese ceva rau. Si mai cred ca fiecare crede intr-o forta divina, indiferent ce forma are aceasta, de obicei se numeste Dumnezeu, si are chipul nostru. Incerc sa nu judec, indiferent ce pacate ar avea cineva si nu fac asta avand satisfactia ca o va face Cel de Sus. Dar incerc sa gasesc o explicatie, ceva s-a intamplat cu o persoana care a ajuns sa faca rau. Natura umana e vasta, greu de inteles, imposibil de explicat.

    1. Și eu încerc să nu judec omul, dar nu pot să nu observ răul existent în jur și cum se vorbește despre Dumnezeu mai ales când se caută vinovații…

  3. As putea sa iti dau un citat a unui preot cu har,poate nu ar trebui,poate ar trebui sa vorbesc despre mine si Dumnezeu,insa nu sunt pregatitta si totusi am sa vorbesc despre preotul cu har:
    Se zice ca noi oamenii suntem niste consumatori,care ne asezam la masa si consumam si tot consumam si uitam ca tot cel care ne aduce mancarea ne va aduce la final si nota de plata si ne trezim cu chelnerul ce arata nota de plata si de cele mai multe ori plateste altcineva nota,cineva care habar nu are cand se naste ce il asteapta si ce plateste.Daca ai inteles ceva din ce am zis este bine daca nu zic doar sa avem grija sa nu gresim sa nu plateasca cei ce vin dupa noi,adica cei dragi noua.Multe si complicate sunt caile Domnului insa poate intr-o zi voi putea scrie despre mine si despre Dumnezeu!

  4. Nu poti pune tot ce se intampla in carca lui Dumnezeu! Sau a sortii! Sau a familiei sau a scolii…Uneori cautam vinovatii prea departe de noi! Cred ca raul e produsul unei frustrari teribile. Si, sincer, mie mi-e mila de astfel de oameni!

  5. Din pacate, majoritatea il cauta pe Dumnezeu doar la rau. Cand le e bine nu stiu sa multumeasca.
    In timpul unei slujbe, preotul spunea nu trebuie sa cereti nimic de la Dumnezeu, El stie ce va lipseste, insa nu uitati sa ii multumiti pentru tot ce aveti.
    Trebuie sa devenim mai buni, mai intelepti si mai credinciosi, atunci sigur toate vor merge spre bine.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *