Sub Toc

Din păcate, fumatul se bucură de o
extindere tot mai mare. Ignoranţa privind nocivitatea acestui fapt, cedează
locul unei sfidări inexplicabile a riscului pentru sănătate, atât cel propriu,
cât mai ales cel al persoanelor apropiate.

Dacă fumatul este considerat ca
fiind o sinucidere lentă, despre fumatul pasiv se poate afirma că este o crimă
asupra persoanelor din jur. Fenomenul este atat de extins şi adeseori atât de
intens, încât poluarea aerului cu fum de tutun a devenit o puternică şi nocivă
modalitate de încărcare a aerului cu substanţe dăunatoare, adesea răsfrângându-se
asupra persoanelor nevinovate şi uneori deosebit de fragile, prezentând un risc
crescut la îmbolnăvire sau agravarea unor boli deja existente, punându-le
astfel viaţa în pericol. Chiar simpla reacţie de intoleranţă a nefumătorului
care suferă impactul fumului de tutun, într-o cameră în care se fumează,
reprezintă un factor de risc; iritaţiile mucoaselor oculare şi respiratorii confirmă
nivelul ridicat al poluanţilor, la unele persoane acestea însoţindu-se şi de
fenomene neurologice şi digestive.

Expunerea repetată şi de durată
s-a dovedit a fi cauza creşterii frecvenţei bolilor respiratorii acute, îndeosebi
la copii.

Frecvenţa copiilor cu boli respiratorii s-a
dovedit de aproape două ori mai mare în familiile în care fumează un singur
părinte şi de circa trei ori in familiile în care ambii părinţi fumează.

          De
asemenea, aparatul cardiovascular este afectat de fumul de tutun în expunerea
pasivă sub forma unor tulburări de ritm, frecvenţă, senzaţie de lipsă de aer
precum şi alte manifestări patologice, ce pot apărea şi în lipsa unor afecţiuni
circulatorii anterioare, în acelaşi timp la bolnavii cardiovasculari se pot declanşa
episoade agravante, care impun intervenţia specialistului.

         Fumatul
pasiv poate exercita un efect nociv însemnat şi asupra sistemului nervos: atenţie,
concentrare, asociaţie, memorie, promptitudine de reacţie şi capacitate de
muncă intelectuală, în general. Acţiunea nefavorabilă se poate extinde de asemenea în domeniul
funcţiilor psihologice dar şi în cel senzorial, auzul şi văzul fiind diminuat
la persoanele expuse involuntar fumului de tutun.

         Un alt domeniu al acţiunii nocive, începând chiar
cu concentraţiile mici, este cel imunoalergic. Însă, cea mai gravă consecinţă a
fumatului pasiv, pentru care s-au adus constatări ştiinţifice convingătoare,
este cancerul bronhopulmonar.

          Aceste
relatări privind nocivitatea deosebită a fumatului pasiv, constituie câteva
argumente importante pentru a se combate şi a se exclude expunerea la acest
risc a persoanelor nefumătoare, la nivel atât familial cât şi social, obligaţie
ce revine în principal fumătorilor.

Această cerinţă are baze medicale şi morale pe
care datele ştiinţifice le susţin fără nicio putinţă de contrazicere, orice
încălcare, tolerare sau interpretare greşită a lor putând avea consecinţe grave
asupra sănătăţii unor oameni nevinovaţi.