Toți căutăm acea stare de bine, de împlinire, neștiind că, uneori, fericirea se află mai aproape decât credem.
Zilele trecute am fost foarte fericită și am simțit nevoia să molipsesc pe toată lumea cu fericirea mea, să fie toată lumea cel puțin la fel de fericită ca mine. Nu știu dacă gândul acesta și-a atins ținta, însă a stârnit câteva curiozități la care am răspuns cu drag.
Printre altele, am fost întrebată ce mă face pe mine să fiu fericită și dacă fericirea vine pur și simplu sau dacă putem s-o atragem cumva în viața noastră.
Adevărul e că acum câteva zile nu aș fi avut nici un motiv să fiu fericită, nu mi s-a întâmplat nimic remarcabil și, aparent, nici nu aveam de ce să fiu în acea stare plăcută. Și totuși am fost.
Iată de ce și ce mă face pe mine fericită:
- În primul rând, fericirea mea vine din credința în Dumnezeu și din siguranța că atâta timp cât El este cu mine, totul e bine și este exact cum trebuie să fie, cu bune și cu rele.
- Apoi, faptul că mi-e dat să cunosc oameni de treabă, îmi dă speranță și încredere că lumea are și părți bune și că încă există frumos în jurul nostru.
- Iar dragostea pentru animale și micile plăceri de zi cu zi, toate mă fac să îmi doresc să fiu fericită, fiindcă da, trebuie să ne și dorim să fim fericiți și să o și căutăm, sau măcar să vrem să o vedem când se află chiar sub nasul nostru.
Lucrurile mici pot însemna și contribui atât de mult pentru fericirea noastră, încât și cele mai scumpe lucruri pot păli în fața lor.
Pe mine mă mai fac fericită zâmbetele, melodiile cu mesaj pozitiv, momentele petrecute cu persoanele dragi, momentele petrecute în liniște, de una singură, scrisul pe blog, comentariile voastre la ce postez și multe, multe alte lucruri mici, dar atât de mari în sufletul meu.
Sunt fericită și simt nevoia să mulțumesc pentru această fericire tuturor celor care contribuie la asta în mod direct, sau indirect, pentru că, uneori, fericirea se află mai aproape decât credem și eu aleg să o văd chiar aici unde mă aflu. 🙂
Pe mine ma fac fericita cei dragi, cartile, blogul, plimbarile si intamplarile inedite.
Pe mine ma intristeaya faptul ca de multe ori nu reusesc sa o vad, chiar daca ea este acolo. Cand ma asez noaptea in pat, ma gandesc cateodata la suparari, apoi repede realizez cat de norocoasa sunt. Ca de fapt sunt un om fericit. Am un sot iubitor si grijuliu, un copil absolut minunat, un catelus iubitor si foarte cuminte. Iar Dumnezeu e mereu acolo pentru mine cand il rog ceva. Ce-mi trebuie mai mult?
Fericirea e in lucruri marunte, doar ca nu avem ochi sa vedem si uitam sa apreciem. Sunt fericita in fiecare zi, am invatat sa fiu fericita si sa caut fericire.
…de multe ori! o fericire mare este compusa din mii de lucruri marunte!!!
eu sunt fericita atunci cand pot lenevi in pat. am invatat sa apreciez asta mult mai mult de cand lucrez 12 ore. sunt fericita cand am oameni dragi in jur. sunt fericita cand ajung undeva unde nu am mai fost
Pentru mine fericirea are miros de caramel, manute mici si un zambet luminos de iti topeste inima. Fericirea e pruncul de lenga tine, un nou rasarit, o mangaiere.. doar ca unii dintre noi o cautam in lucruri desarte…
Eu sunt fericita cu persoanele dragi, cu copilul atunci cand pot calatori, cand pot socializa cu diferite persoane, cand pot descoperi noi orizonturi.
Pentru mine de multe ori fericirea sta in a darui pentru ca multummesc lui Dumnezeu de primit am tot primit
Fericirea vine de la copii, cel putin la mine asa este! Nu exista fericire in afara lor! Si de-ar fi să-i mulțumesc lui Dumnezeu pentru ceva, pentru ei as face-o!
Fericirea consta in lucrurile mici. Atunci cand te simti fericit, asta e tot. Nu mai exista nimic in rest, nicio grija, stres sau preocupare pentru altceva care s-ar putea intampla in acelasi timp.
Fericirea e in noi,e in tot ce ne inconjoara
Fericirea sta in lucrurile simple pe care le faci alaturi de cei pe care-iubesti!
De cele mai multe ori suntem atat de ocupati sa ,,prindem,, lucruri mari ca uitam sa fim cu adevarat fericiti.
Imi place ce ai pus la "in primul rand". Putin oameni mai gandesc asa.
Eu consider ca adevarata stare de fericire vine de la Dumnezeu si ca nu o putem descoperi prea usor, desi e in noi. Restul sunt stari de bucurie, de multumire, de implinire, dar nu sunt Fericirea in adevaratul sens al cuvantului. Stii ca esti fericit cu adevarat atunci cand nu ai nimic si consideri ca ai totul.
M-am imprietenit cu un om al strazii cu care mai povestesc din cand in cand si il mai ajut cum pot. Omul acela are copiii in Germania (cu care nu tine legatura), nu are casa, este bolnav si, in afara de ghiozdan si caine, nu are nimic. Sa vezi ce lectie de viata am primit de la el! Considera ca are tot ce ii trebuie pentru ca il simte pe Dumnezeu in suflet. Nu ii pasa unde doarme, ce manca sau ce face cand afara este ger. Mi-a povestit cum a primit de la cineva mancare si i-a dat-o altei femei care cauta in gunoi, dupa ce a aflat de la aceasta ca ea are 12 copilasi. Stii ce mi-a spus omul acela? ”Nu imi trebuie mie mancare, cand stiu ca sunt altii mai nevoiasi ca mine” Cu greu accepta sa il ajuti, cu toate astea se bucura ca un copil cand mai primeste cate o paine sau o haina. I-am dat acum ceva timp 2 geci de iarna si stii ce mi-a spus? ”Iau una si cealalta te rog sa o donezi ca mai au si altii nevoie”.
Pur și simplu minunat! Astea sunt importante lecții de viață. Și da, adevărata fericire este în sufletul plin de Dumnezeu.
Fericirea sta in lucrurile mici. Cand ai sa reusesti sa observii detaliile alea, o sa fii cu adevarat fericita. Vorbind la general. Si pe mine ma fac fericita postarile pe blog, zambetele si feedback-ul primit din partea cititoarelor.