Ziua de Luni e urâtă. Urâtă de toată lumea. Nu știu de ce. Pentru mine e doar o altă zi. Sau poate un nou început. Cred că astea sperie oamenii: începuturile. De asta se plâng atât de mult de luni. De luni de zile o fac și tot nu s-au săturat. Ba chiar de ani. Dar zilei nu-i pasă. Îi ajunge necazul ei și nu se mai umple și cu cel din lume. – Să se ducă-n lume… O face deja. Și lumii nu-i convine.
Ziua de Luni. Ce zi minunată!
Aduce începuturi în aceleași vechi obișnuințe. Unii se plâng de ea și vor s-o treacă repede. Așa cred ei că poate le-ar fi mai bine. Fără o Luni care să-i trezească din amurțeala de peste weekend. Ce bine era Sâmbătă-Duminică. Acum s-a dus bucuria pe Apa Sâmbetei. A stricat ziua de Luni tot. Sau nu a stricat nimic de fapt. E doar o zi. Ce ar putea să strice? Poate carnea din frigider… Poate cea de pe oase… Dar asta uitarea o face. Și nepăsarea. Aia din suflet, a omului. Însă vinovați trebuie găsiți pentru orice. Mereu în-afară. Chiar și o banală zi de Luni e mai vinovată de rele și stricăciuni decât noi.
Acesta e râsul-plânsul. Plânsul de care nimeni nu întreabă. Vedem ziua de Luni. Putem face asta! De ce nu ne bucurăm, oare? Poate fiindcă trebuie să luăm alt capăt de ceva în mâini. Sau să continuăm ce n-am terminat la timp. Care timp? Al nostru, al altora? Ne facem stăpâni pe al celor mai slabi și-l hotărâm noi cât să fie. Nu regretăm suferința. A lor nu contează…
Și vor veni alte zile în care vom spune: „ziua de Luni e urâtă”. Dar ce a vrut să spună autorul? Nici el nu știe! Ziua asta e doar o altă Luni… și „nimic nu merge bine în țara asta”, oricum.
Fiecare zi e minunată, fiecare zi inseamnă o nouă posibilitate pentru a face ceva frumos!
Pentru mine ziua de luni nu e asa ” dezastruoasa” ca pentru restul lumii, e o zi ca oricare alta in care trebuie sa muncesc si sa am grija de cel mic.
Nu stiu despre altii dar mie nu imi place ziua de luni 🙂 Nici iarba nu creste luni 🙂
Se spune ca lunea, nici iarba nu creste. 😀 De cand am iesit la pensie, mie imi place ziua de luni. Mi se pare prea monoton weekend-ul.
Fiecare zi e frumoasa in felul ei.
Ziua de luni, astazi, a fost si mai urata, dupa un weekend de 4 zile.
Nu sunt superstitioasa si nici nu tin la marti sau vineri 13 si nici nu cred ca daca dai bani de luni dai toata saptamana. Daca nu mai ai de unde sa mai si in restul zilelelor :))
Mie a inceput sa imi placa, ma simt mai odihnita!
Nu prea tin cont ce zi e, pun accentul mai mult pe felul in care incepe ziua. De exemplu azi a inceput rau: copilul plange, nu am curent, dar toate trec…si azi e marti.
Sincer, nici mie nu-mi place lunea!
Cat despre 13, cateodata si uit de aceasta combinatie! 😀
eu n-am o problema nici cu ziua de 13, nici cu ziua de luni. o vad ca pe o noua oportunitate
Nu sunt superstitioasa si tocmai din acest motiv nu pot sa zic ca cataloghez ziua de luni ca fiind una mai putin norocoasa. Iau zilele ca atare si in momentul in care mi se intampla si lucruri mai putin placute, sunt pur si simplu nepotrivite
Nu cred in superstitii, daca e sa se intample ceva in aceasta zi asa a fost sa fie, nu cred ca e devina cifra 13 sau ziua.
Nu mi se pare ca ziua de luni ar fi urata, in cazul meu este ziua in care incep diverse activitati frumoase pe care mai apoi le continui peste saptamana.
Din cauza weekendului ni se pare mai urata lunea. 🙂
Măhi, eu cred că subiectul nu e neapărat adliteram ”ziua de Luni”, ci mai degrabă ”responsabilitatea asumării zilei de Luni”, e o critică la faptul că oamenii preferă să facă lucrurile superficial și fără mult efort, nu de la zero și cu responsabilitate. E multă superficialitate în lume…
Sau poate că am înțeles eu greșit…