Gata cu scuzele, cu acuzele! 2019 trebuie să fie un început al succesului. Un an al acceptării de sine, al aprecierii juste a celorlalți.
Gata cu toleranța! Ea nu e de ajuns în zilele noastre. Trebuie să învățăm să iubim. (Și dacă necondiționat nu există, atunci de altruism să fim împinși, iar condiția/răsplata să fie zâmbetul). Apoi, să respectăm. Să luăm lucrurile așa cum sunt. Să valorificăm, să apreciem. Să avem curaj să schimbăm, să ne schimbăm, dacă trebuie.
Îmi doresc un an al includerii sociale. Al nediscriminării. Al primirii cu brațele deschise și fără priviri sau vorbe descurajatoare.
Anul 2019 trebuie să fie un an al bucuriei, râsului din suflet, fericirii pure
Unde ești copilărie? Uite aici, după colțul necazului. În sufletul omului. În zâmbetul adulților. Acolo e copilăria. Nu neapărat în ani, ci în inimi, amintiri și fapte frumoase.
Anul schimbării în bine! Asta aș vrea să însemne 2019. – Bogăție, belșug și înțelepciune… Dar, toate astea, cu ajutor divin. Doar așa consider că se poate!
Și știu! Știu că sunt oameni care au făcut un scop din a ajuta pe alții. Atât de mult apreciez acest gen de oameni! Cuvintele sunt prea sărace pentru a putea exprima bucuria acestui gând. Iubesc de mor să știu că în lumea noastră sunt și oameni. Oameni cărora nu le este greu să se implice și să ajute. Lor le place să facă asta. O fac din suflet pentru suflet. De așa ființe avem nevoie. Așa ființe mi-aș dori să vrem să fim cu toții.
Astăzi suntem învățați să ne iubim mai mult pe noi înșine. Iar eu nu consider că e greșit, atâta timp cât nu devenim egoiști. Însă a-ți iubi aproapele ca pe tine însuți… cred că nu se compară cu nimic. Și-mi sare inima de bucurie când știu că pentru unii e atât de ușor, de natural, să facă asta.
Haideți în 2019 să fim toți așa! Să schimbăm puțin câte puțin și să facem bine. Să facem frumosul pe care toți ne dorim să-l vedem. Iubind și ajutând, vom fi fericiți. Cât de minunat ar fi acest lucru!
Chiar rezonez cu ideile tale si mi-ar placea ca la finalul anului cand trag linie sa se vada o reala schimbare atat in viata mea, cat si in societate.
Trebuie sa ne iubim si sa invatam sa ii iubim si sa ii respectam si pe cei din jur.
cred ca e necesar ca toti sa facem o schimbare. de multe ori, oamenii isi aduc aminte sa fie buni doar in preajma sarbatorilor. eu zic sa facem asta tot anul, ca e mai bine asa!
Ce bine ar fi sa putem face asta instinctiv, dar e bine si asa daca reusim sa aducem macar un zambet pe chipul cuiva in fiecare zi. Si eu mi-am propus ca anul asta sa pun lucrurile in miscare, sa ma implic mai mult, sa fac mai bine ceea ce fac.
Sa te auda Cel de Sus sa ne dea si o mana de ajutor si asa sa fie precum spui. Nu stiu daca iubesc pe toata lumea, dar un lucru e sigur, nu urasc pe nimeni.
Cât de bine ai punctat! Subscriu întrutotul. Da, trebuie să fim măcar deschiși cu ceilalți dacă nu suntem în stare de atât de multă iubire. Am simțit pe pielea mea cum oameni care își declarau iubirea dispăreau pur și simplu când aveam nevoie. Nimeni nu este perfect dar cred că putem face ceva să ne schimbăm. Eu fac lucruri, sunt deschisă, ajut cât pot, de multe ori sar înainte să pronunțe omul ”ajutor” dar nu-mi place să bat toba, să spun. Și nici să-ți bată alții joc de mine.
Felicitări și scuze că m-am întins 🙂
Daca toata lumea ar spune mai des aceste cuvinte, viata ar fi muuult mai frumoasa!
La fiecare inceput de an pun „pe tapet” cateva rezolutii, Asta la figurat, caci la propriu le pun intr-un borcan. Ganduri bune e numele borcanului si chiar daca nu e plin cuprinde numai ganduri si sentimente pozitive.
Foarte frumos, cred ca toti ar trebui sa citeasca articolul asta si sa ia acest exemplu, eu una cel putin asa vreau sa fac.
Daca fiecare din noi ar incerca sa fie mai bun, am trai intr-o lume mult mai frumoasa.
Ar fi bine sa fim mai buni, mai uniti si mai saritori doar ca nu cred ca se va schimba ceva prea curand.
Schimbarea incepe cu noi, daca ne dorim cu siguranta o sa si reusim. Aceste cuvinte sunt foarte des folosite de mine 🙂